8 iunie 2022 – 21 ani de la trecerea în eternitate
Traian Brad
31 august 1945 – 8 iunie 2002
Caiet omagial
Date biografice
Traian Brad s-a născut la 31 august 1945 în localitatea Pănade din județul Alba. A absolvit Facultatea de Filologie din cadrul Universității „Babeș-Bolyai” Cluj în anul 1972. În anii 1989, 1990, 1999 a urmat studii de Management în biblioteconomie și știința informării în România și Franța.
Din 1987, este director și director general al Bibliotecii Județene „Octavian Goga” Cluj, perioadă în care s-a preocupat de organizarea, pe baze noi, a serviciilor oferite utilizatorilor, de formarea bibliotecarilor prin dobândirea de noi competențe și aptitudini în profesie.
A fost unul dintre fondatorii Asociației Naționale a Bibliotecarilor și Bibliotecilor Publice din România, vicepreședinte al acesteia din 1990 până în 1998, când este ales președinte. Între 1994-1998, este primul președinte al Consiliului Directorilor de Biblioteci Publice din România. A contribuit nemijlocit la stabilirea unor strategii și realizarea unor cooperări între bibliotecarii români și cei europeni și americani; a inițiat și coordonat mai multe programe europene în domeniul bibliotecilor publice, cooperări și schimburi de specialiști, seminarii și alte forme de integrare în structurile europene a bibliotecilor și bibliotecarilor români.
Organizator al unor ample manifestări culturale de prestigiu național și internațional (Salonul Național de Carte și Publicație Literară, Festivalul Internațional de Poezie „Lucian Blaga”, Bienala Internațională de Grafică, Simpozionul „Carte-Cultură-Cunoaștere” ş.a.), Traian Brad a fost unul dintre fondatorii Societății Culturale „Lucian Blaga” (1990, director executiv din 1994). A fost membru fondator al fundațiilor „Mihai Eminescu” (1998) din Cluj-Napoca, „Timotei Cipariu” (1998) din Pănade (Alba), „Octavian Goga” (1998) din Rășinari (Sibiu) și Fundației Internaționale de Grafică Cluj (1998).
A fost fondatorul primei biblioteci de carte românească, Biblioteca „Transilvania” de la Chișinău, și al Secției de carte românească la Biblioteca orășenească din Florești (Republica Moldova, 1996). Pentru contribuții deosebite la derularea reformei bibliotecare în Republica Moldova i-au fost decernate Diploma Ministerului Culturii din Republica Moldova și Diploma de excelență a Primăriei Municipiului Chișinău. A fost onorat cu diplome și premii naționale pentru activitatea în domeniul biblioteconomiei și asociațiilor profesionale.
A coordonat, adaptat și tradus în limba română lucrări în domeniul managementului de bibliotecă, al indicatorilor de performanță și instrumentelor manageriale pentru biblioteci. A colaborat cu studii și articole de istorie culturală sau de specialitate în reviste de cultură, de biblioteconomie și știința informării, în periodice locale sau naționale ca: „Tribuna” (Cluj-Napoca), „Biblioteca” (București), „Magazin bibliologic” (Chișinău), „Curier” (Târgoviște), „Biblioteca Bucureștilor”, „Revista Bibliotecii Naționale”, revista „Lectura” (revistă a Bibliotecii Județene „Octavian Goga” Cluj).
Despre Traian Brad…
„Traian Brad a adus cu el în bibliotecă nu doar dragostea lui aproape copilărească pentru miracolul cărții, ci și dorința de a face și priceperea de a face bine printr-o colaborare permanentă cu toți ceilalți. Fiecare victorie în războiul cu birocrația așeza biblioteca în locul ei cuvenit, de instituție-focar, greu de trecut cu vederea într-o societate în progres.”
Irina Petraș
„Modest intitulată Lectura și biblioteca publică la Cluj, cartea lui Traian Brad este una dintre cele mai detaliate, mai complete și mai documentate lucrări de istorie a bibliotecilor din spațiul Transilvaniei.[…]
În totalitatea sa cartea lui Traian Brad Lectura și biblioteca publică la Cluj este o lucrare care completează benefic bibliografia acestui domeniu mai puțin abordat. Este o lucrare de bibliologie în care se regăsesc toate câmpurile cu care operează această știință. Utilă istoricului, managerului, bibliotecarului și tuturor acelora care doresc să cunoască ceea ce a fost, este și va fi o bibliotecă.”
Săluc Horvat
„Foarte cunoscut în lumea bibliotecilor, activ în viața de asociație profesională, om de acțiune dotat cu prețioasa calitate a seriozității în orice a întreprins, Traian Brad (1945-2002) nu a fost numai acela care a condus o bibliotecă și căruia i se datorează eforturile de ridicare a unei noi construcții, ci și autorul unui bogat studiu monografic, intitulat Lectura și biblioteca publică la Cluj (Editura Casa Cărții de Știință, 2001). Această lucrare are pe de o parte un caracter istoriografic, iar pe de altă parte este o prezentare a demersurilor actuale și de perspectivă ale dezvoltării instituției bibliotecare moderne. Ea a fost realizată ca un efort documentar impresionant, de durată, în condițiile în care autorul a avut de înfruntat sărăcia surselor sau inaccesibilitatea unor informații[…]
Totuși, cine a fost Traian Brad și ce a însemnat el printre contemporani?
Era mult mai cunoscut în lumea intelectuală, decât alți confrați, pentru că a fost un om nu numai foarte activ, dar și cu știința de a-și face relații de prietenie și colaborare. Și nu numai în țară, ci și în străinătate. Dar nu se limita la a-și crea legături : punea oamenii în contact, era un excelent mediator în comunicarea profesională, știa să contamineze cu optimismul și încrederea lui și pe cai mai sceptici. Avea toate calitățile necesare unui bun manager și a fost recunoscut ca atare, pe mai multe planuri. Ca director de bibliotecă mare, publică, avea o autoritate care nu apăsa, ci stimula. Știa să organizeze, să conducă, să conceapă proiecte – și mai mult – să le finalizeze.”
Gheorghe Buluță
„Traian a fost și va rămâne simbolul managerului de bibliotecă din România de după 1990, lider înzestrat cu aptitudini manageriale de netăgăduit, bătăios, vizionar și devotat cauzei cărții.
Oriunde mergeam la Chișinău, numele lui Traian se ivea în conversații. Bibliotecarii vorbeau despre el ca despre un supraom din Țară, un ambasador cultural, un sprijinitor al românismului în Moldova, a cărei identitate națională fusese ștearsă de-a lungul timpului de tăvălugul sovietic. Bibliotecile românești înființate și înzestrate cu mii de volume în limba română stăteau mărturie a inițiativei și eforturilor lui Traian Brad, între alții, de a reda Moldovei seva românească.”
Hermina Anghelescu
„Traian Brad a trăit așa cum i-a fost numele și a murit păstrându-și suferința numai pentru el.”
Doina Popa
Mărturisiri…
„M-am format la școlile Blajului și pentru mine greco-catolicismul și școala blăjeană și învățații Școlii Ardelene au fost modelul și rostul vieții mele. Gândurile românului și copilului de țărani care pleca în lume să o cucerească s-au lovit de realități dure, însă niciodată nu am dat înapoi, ci am găsit întotdeauna calea și modalitatea adevărată pentru a realiza ce mi-am propus. Și niciodată nu mi-am propus să realizez mai mult decât am știut că pot. Și am putut și am reușit suficient. Chiar și în contexte grele și în perioade grele pentru familia mea – mă refer la familia mea de-acasă, de la țară, pentru copiii mulți pe care i-au avut părinții noștri – credința în Dumnezeu și credința în adevăr și în frumos m-a făcut și ne-a făcut pe toți să fim oameni de omenie, să știm să cinstim valorile, să știm să le apreciem, să știm să facem ceva pentru tara asta, pentru că în ultimă instanță putința în sine nu este suficientă dacă nu te gândești la țelul și la rostul pentru comunitatea în care trăiești, pentru neamul tău.”
„Raportarea la trecut, deși pare mai ușoară, te obligă la judecăți de valoare pe care le poți rata prin nesinceritate, fals sau impostură, ceea ce nu m-a caracterizat și nu mă va caracteriza niciodată. Creșterea într-o familie țărănească sănătoasă iar apoi școlile pe care le-am urmat în sat sau la Blaj, perioada de liberalism în gândire ce mi-a fost dat s-o trăiesc în anii studenției, și eminenții dascăli pe care i-am avut la Facultatea de Filologie a Universității Clujene, m-au marcat și format în spiritul respectului pentru adevăr, frumos și demnitate, al verticalității morale și intelectuale, ceea ce azi unora li se pare imposibil. Cu această încărcătura pozitivă, și dorința de a face «ceva» pentru cei în preajma cărora am trăit, am acceptat să preiau conducerea unei instituții «cenușăresei» a culturii clujene, la acea vreme, dar, pe care orice om de bună credință din zilele noastre o poate caracteriza azi, ca fiind ancorată plenar în viața culturală a municipiului și județului, a țârii, și care, prin oamenii ei, face cinste biblioteconomiei românești în Europa și în lume, în competiția pentru valorificarea unei moșteniri spirituale dar și prin impunerea noului contemporan în Societatea Informației în care ne aflăm.”
„Cred că în cei 15 ani pe care i-am trăit în interiorul profesiei de bibliotecar, biblioteca publică clujeană a dobândit atributele unei adevărate instituții educative, de informare și formare culturală și științifică, de port-drapel al bibliologiei românești; acestea mă fac să privesc în urmă cu mândria și bucuria omului care n-a jucat nicicând «la două capete», care s-a impus și a impus un univers cultural și științific, și care va lăsa în urmă un local ce se înscrie în competiția pentru frumos și utilitate a urbei de pe Someș.”
„… Nu am scris decât pentru sufletul meu. N-am publicat niciodată. Fac parte dintr-o familie cu trei poeți afirmați deja în cultura românească. De aceea m-am abținut să public și eu versuri. Am publicat eseistică, lucrări de istorie culturală, de biblioteconomie. Poezia a fost întotdeauna în preajma mea și am trăit într-o casă de poeți, într-o casă de oameni care știu să viseze cu ochii deschiși și asta m-a ajutat se m-a structurat într-un fel, m-a format în ceea ce înseamnă românism adevărat. De altfel, trebuie să vă mărturisesc că faptul că am dat acestei biblioteci numele lui Octavian Goga nu este întâmplător. Mi-am dorit întotdeauna dacă nu pot face ce a făcut Goga în poezie, să fac în fapte ce a făcut el, adică să înflăcărez și să îmbărbătez oamenii pentru a gândi românește și a avea atașament la fundamentul acestui popor, la problematica și la durerile și la bucuriile sale. Aceste gânduri m-au călăuzit în viață, cât am putut, în scurtul timp pe care l-am realizat în calitate de conducător, într-o instituție de unde am avut posibilitatea să iau decizii, decizii care nu s-au dovedit a fi proaste. Unele au putut părea șocante, dar am crezut întotdeauna în ce am gândit, pentru că am gândit consultându-mă cu oameni, văzând cum merge lumea și străduindu-mă întotdeauna să fiu cu un pas înaintea lumii. Dacă am reușit ceva, apreciați și dumneavoastră, și cititorii și oamenii care trăiesc în această parte de țară.”
Traian Brad
Bibliografie selectivă
Volume:
- Pănade – 700. [Monografie]. Blaj: Editura ASTRA. Despărţământul „Timotei Cipariu” – Blaj, 1999 (coautor).
- Schimbări esenţiale în bibliotecile din România după anul 1989. În: Management pentru viitor. Biblioteci şi arhive. Editori: Hermina G.B. Anghelescu şi Istvan Király. – Cluj-Napoca: Editura Presa Universitară Clujeană; Biblioteca Centrală Universitară „Lucian Blaga”, 2000, p.121-124.
- Lectura şi biblioteca publică la Cluj . – Cluj-Napoca: Editura Casa Cărţii de Ştiinţă, 2001.
Studii şi articole (ordonate cronologic):
- Valenţele educative ale activităţii bibliotecii publice. În: „Făclia”, 1988, 18 iun., p.2.
- Biblioteca şi informaţia ştiinţifică. În: „Tribuna”, XXXII, 1988, nr.29, 21 iul., p.2.
- Cum să ne aflăm idealul cultural? : O întrebare deschisă pentru bibliotecari. În: „Biblioteca”, 1990, nr.2-3, p.32-34.
- Podul de Cărţi : [Inaugurarea Bibliotecii „Transilvania” din Chişinău]. În: „Mesagerul transilvan”, 1991, 12 sept., p.2.
- Portret de cărturar: Iosif Pervain. În: „Lectura”, 1991, anul II, nr.4-5, p.15-16.
- „Ideea naţională” la Octavian Goga. În: „Tribuna”, 1992, anul XXXVI, nr.49, 11-17 decembrie, p.3.
- Brad, Traian; Pop, Ioan; Zeicu, Mircea. Hasdeu şi Istoria critică a românilor. În: „Lectura”, 1993, anul III, nr.9-10, p.1.
- Biblioteca Judeţeană „Octavian Goga” în faţa reformei – realizări, priorităţi şi urgenţe programatice. În: „Biblioteca”, 1994, nr.5-6-7, p.16-17. Articol publicat şi în: „Lectura”, 1994, anul IV, nr.14, p.3-6.
- Avem nevoie de un nou mod de gândire şi acţiune : [Convorbire cu dl. Traian Brad, preşedintele Consiliului Directorilor din Bibliotecile Publice. Interviu realizat de Emil Vasilescu]. În: „Biblioteca”, 1994, nr.12, p.6.
- Apel: [Colocviul Naţional „Prezent şi viitor în construcţia de biblioteci publice de stat – schiţă pentru un program naţional de dezvoltare”]. În: „Lectura”, 1995, nr.18, p.3.
- Pentru realizarea unei biblioteci publice moderne. În: „Adevărul de Cluj”, 1995, 27 dec., p.5.
- Visând cu ochii deschişi: Interviu cu Traian Brad, directorul Bibliotecii Judeţene Cluj. Realizat de Ioana Lupu. În: „Biblioteca”, 1995, nr.11-12, p.354-358.
- Modele de organizare a bibliotecilor. În: „Biblioteca”, 1996, nr.4-5-6, p.124-125.
- Programul PHARE la Cluj. În: „Biblioteca”, 1996, nr.1-2-3, p.51.
- Un program viabil cu adresabilitate naţională : Convorbire cu dl. Traian Brad, directorul Bibliotecii Judeţene „Octavian Goga” Cluj. În: „Biblioteca”, 1996, nr.10, p.276-277.
- PLDP – O nouă etapă în dezvoltarea Bibliotecii Judeţene „Octavian Goga” Cluj. În: „Biblioteca”, 1997, nr.10, p.285-286.
- Preocupări de modernizare la Biblioteca Judeţeană „Octavian Goga” Cluj. În: „Curier”. Buletin bibliologic, 1997, nr.2(7), p.26-29.
- Programul PHARE pentru bibliotecile publice: auditarea personalului privind deprinderile manageriale şi pregătirea profesională. În: „Biblioteca”, 1997, nr.4-5, p.117-122.
- Biblioteca Judeţeană „O.Goga” – partener în programul PHARE de modernizare a bibliotecilor publice. În: „Biblioteca”, 1997, nr.7, p.178-179.
- „Avem capacitatea de a recupera timpul pierdut”. Convorbire cu dl. Traian Brad, preşedintele Asociaţiei Bibliotecarilor din Bibliotecile Publice din România. În: „Biblioteca”, 1998, nr.10, p.293.
- Managementul de bibliotecă. O abordare personală a stării bibliotecii publice româneşti şi clujene. În: „Magazin bibliologic”, 1999, nr.2-3, p.25-38.
- Noi suntem cei care vor extinde centrul oraşului: [despre construcţia sediului nou al Bibliotecii Judeţene „Octavian Goga” Cluj]. În: „Curierul Primăriei”, 1999, 8 febr., p.5.
- Fraţii de peste Prut au nevoie de cărţi. În: „Informaţia de Cluj”, 1999, 13-19 apr., p.4.
- Apel la raţiune sau „Cui îi este teamă să aibă o naţiune de oameni puternici”. În: „Biblioteca”, 1999, nr.3, p.65.
- Biblioteca Transilvania din Chişinău – o poartă spre cultura românească. În: „Adevărul de Cluj”, 2000, 23 mart., p.5.
- Bibliotecile publice româneşti în context european (I-III). În: „Biblioteca”, 2000, nr.4, p.105-107; nr.5, p.137-138; nr.6, p.166.
- Raport asupra activităţii desfăşurate de A.N.B.P.R. prezentat de dl. Traian Brad, preşedinte A.N.B.P.R. [pe anul 2000]. În: „Biblioteca”, 2000, nr.10, p.290-291.
- Raport asupra activităţii A.N.B.P.R. 1997-2000 : (Text prescurtat). În: „Biblioteca”, 2001, nr.10, p.290-293.
- În căutarea idealului cultural. În: „Biblio Polis”, vol.2 (2002), nr.2, p.19-21.
- Interviu cu TRAIAN BRAD (I-II). În: Suplimentul revistei „Piaţa literară”, 2002, 1-14 mai, nr.9; 15-31 mai, nr.10 (red. Dan Damaschin).
- [Articol fără titlu]. În: „Magazin bibliologic”, 2002, nr.3, p.23-25.
- Transilvania şi Clujul: [fragment din vol. „Lectura şi biblioteca publică la Cluj]. În: „Biblioteca Bucureştilor”, 2003, anul VI, nr.6, p.12-15.
Editor:
- Ward, Suzanne; Sumsion, John; Fuegi, David. Indicatori de performanţă şi instrumente manageriale pentru biblioteci. – Bucureşti: Editura ANBPR, 1997.
- Tanco, Teodor. Basarabia, numele tău e Maria!: Însemnări de peste Prut. – Cluj-Napoca: Editura Virtus Romana Rediviva, 1997.
Referinţe critice în periodice (ordonate alfabetic după numele autorilor):
- Andraşoni, Ionel. Două reviste ale bibliotecilor : [prezentare seriale]. În: „Adevărul de Cluj”, 2002, 9 august
- Anghelescu, Hermina G.B. Traian Brad, omul şi bibliotecarul. În: „Biblos”, 2002, nr.14, p.1-3. Publicat şi în: „Revista Bibliotecii Naţionale a României”, 2002, anul VIII, nr.(15)-1, p.68-70
- Bocu, Michaela. Atît de trist… În: „Adevărul de Cluj”, 2002, 10 iunie, nr.3521, p.4
- Borcilă, Mircea. Drumul fără întoarcere al lui Traian Brad. În: „Cetatea culturală”, 2002, nr. (47), p.17
- Buluţă, Gheorghe. Constructor şi teoretician. În: Suplimentul revistei „Astra blăjeană”, 2002, iulie, p.2
- Buluţă, Gheorghe. Despărţirea de Traian. În: „Biblioteca”, 2002, nr.6, p.163
- Butuc, Liviu. Cu cine mai cânt Ardealul?. În: Suplimentul revistei „Astra blăjeană”, 2002, iulie, p.4
- Butuc, Liviu. O carte izvorâtă din pasiune şi patriotism. În: „Biblioteca Bucureştilor”, 2002, anul V, nr. 6, p.16-17
- Buzaşi, Ion. Satul lui Cipariu: [recenzie la vol. „Pănade – 700″/Traian Brad. – Blaj: Ed. Astra, 1999]. În: „Unirea” (Alba-Iulia), 1999, 25 august, p.5
- Buzaşi, Ion. Pănade – 700 de ani: [recenzie la vol. cu acelaşi titlu/Traian Brad. – Blaj: Ed. Astra, 1999]. În: „Curierul Primăriei Municipiului Cluj-Napoca”, 1999, anul V, nr.233, 30 august, p.5
- Cârstea, Florian. Lacrima amintirii… Traian Brad. În: „Zori de zi”, 2002, anul I, nr.1, p.2
- Cârstea, Florian. Lectura şi biblioteca publică la Cluj : [studiu monografic]. În: „Zori de zi”, 2002, anul I, nr.1, p.48
- C[onstantin], L[etiţia]. Brad, Traian. Lectura şi biblioteca publică la Cluj – studiu monografic. Recenzie. În: „Revista Bibliotecii Naţionale a României”, 2002, anul VIII, nr.(15)-1, p.70
- Craia, Sultana. Om al cărţii, om al cetăţii. În: Suplimentul revistei „Astra blăjeană”, 2002, iulie, p.4
- Enăchescu, T.A. In memoriam: Traian Brad. În: „Cuvântul liber”, 2002, anul XIV, nr.117, 18 iunie
- Grănescu, Adrian. Traian Brad. În: „Tribuna”, 2002, 31 oct., nr.3, p.2
- Grănescu, Adrian. Traian Brad: In memoriam: [comemorare 8 iunie 2003]. În: „Adevărul de Cluj”, 2003, 8 iunie, nr.3821, p.5
- Groza, Gabriela Genţiana. Şcolari în împărăţia cărţilor. În: „Adevărul de Cluj”, 2002, nr.3657, 15 noiembrie, p.4
- In memoriam Traian Brad. În: „Zori de zi”, 2002, anul I, nr.1, p.54
- La despărţirea de Traian Brad. În: „Gazeta bibliotecarului”, 2002, nr.7, p.1-4
- La revedere, Traian Brad!.În: „Curierul Primăriei Municipiului Cluj-Napoca”, 2002, nr.378, p.1
- Lazăr, Dumitru. Îndurerata familie a bibliotecarilor. În: Suplimentul revistei „Astra blăjeană”, 2002, iulie, p.4
- Mircioiu, Crişan. Omul unei singure biblioteci. În: „Curierul Primăriei Municipiului Cluj-Napoca”, 2002, 1 iulie, nr.380, p.7
- Maier, Mircea. Dangăt de clopot. În: Suplimentul revistei „Astra blăjeană”, 2002, iulie, p.2
- Moldoveanu, Maria. Icoane şi cărţi. În: „Biblioteca”, 2002, nr.6, p.164
- Mureşan, Ion. Bibliotecarul. În: Suplimentul revistei „Astra blăjeană”, 2002, iulie, p.1
- Mustaţă, Constantin. Cînd plîng cărţile… În: „Adevărul de Cluj”, 2002, nr.3521, 10 iunie, p.4
- Mustaţă, Constantin. Cînd plîng cărţile…: [interviu cu Traian Brad]. În: „Biblioteca”, 2003, nr.1, p.20-21
- Mustaţă, Constantin. O bibliotecă pentru… Mileniul III : [interviu cu dl. Traian Brad, directorul general al Bibliotecii Judeţene „Octavian Goga” Cluj]. În: „Adevărul de Cluj”, 2001, nr.3313, 29 sept., p.4
- Opriţă, Mircea. Un slujitor al cărţii. În: „Piaţa literară”, 2002, nr.13, p.20
- Petraş, Irina. Despărţire de Traian Brad. În: „Piaţa literară”, 2002, nr.13, p.20
- Petrişor, Dorin. Moştenirea lui Liviu Petrescu. În: „Gazeta de Cluj”, 2002, nr.6, 13-19 iunie, p.6
- Poantă, Petru. Cartea devoratoare. În: Suplimentul revistei „Astra blăjeană”, 2002, iulie, p.1
- Pop, Ioan. Traian Brad : In memoriam. În: „Adevărul de Cluj”, 2002, nr.3592, 1 sept., p.4
- Pop, Silvia. Neasemuitul prieten. În: Suplimentul revistei „Astra blăjeană”, 2002, iulie, p.2
- Pop, Silvia. Medalion literar-cultural: întoarcere pe aceeaşi vale – o familie de scriitori [Alexandru Brad, Ion Brad, Traian Brad]. În: „Astra blăjeană”, 2002, an.7, nr.2, p.12
- Popa, Doina. A mai căzut un brad. În: Suplimentul revistei „Astra blăjeană”, 2002, iulie, p.1
- Popa, Doina. Acasă la Pănade. În: „Biblioteca”, 2002, nr.6, p.162
- Popa, Doina. In memoriam: TRAIAN BRAD. În: „Adevărul de Cluj”, 2002, nr.3938, 22 octombrie, p.7
- Popa, Doina. Ultima carte a lui Traian Brad. În: „Astra blăjeană”, 2002, an.7, nr.2, p.13
- Popa, Doina. In memoriam: Traian Brad: [11 octombrie 2003, Biblioteca „Transilvania” Chişinău]. În: „Adevărul de Cluj”, 2003, nr.3938, 22 octombrie, p.7
- Popa, Mircea. Lectura şi biblioteca publică la Cluj: [recenzie]. În: „Piaţa literară”, 2002, nr.11, 14 iunie, p.18
- Popescu, Marian. A cazut un Brad (Traian). În: „Adevărul de Cluj”, 2002, nr.3546, 9 iulie, p.5
- Poptămaş, Dimitrie. Cronică postumă. În: „Biblioteca”, 2002, nr.6, p.163-164
- Regneală, Mircea. Dincolo de Stix. În: „Buletin ABIR”, 2002, vol.13, nr.3, p.7
- Rău, Alexe. Ca un dac de pe Columnă. În: Suplimentul revistei „Astra blăjeană”, 2002, iulie, p.4
- Rău, Alexe. Memento: Adio, Traian Brad. În: „Adevărul de Cluj”, 2002, nr.3527, 17 iunie, p.4
- La despărţirea de Traian Brad (1945-2002). În: „Adevărul de Cluj”, 2002, nr.3521, p.4
- Şerban, Graţian. Peste el nu se poate aşterne uitarea. În: Suplimentul revistei „Astra blăjeană”, 2002, iulie, p.2
- Tanco, Teodor. Tot mai lung e drumul Chişinăului… În: „Adevărul de Cluj”, 2002, nr.3634, 20 oct., p.5
- Tanco, Teodor. Traian Brad – arhitect pentru poduri de cărţi peste Prut. În: „Adevărul de Cluj”, 2002, nr.3564, 30 iulie, p.5
- Ţene, Ionuţ. Cu Traian Brad despre o istorie instituţionalizată. În: „Curierul Primăriei”, 2002, nr.366, p.4
- Vasilescu, Emil. Omul şi prietenul. În: „Biblioteca”, 2002, nr.6, p.161
- Omagiu Ion Brad, Alexandru Brad, Traian Brad. În: „Astra blăjeană”, an.7, nr. 2, p.12
Referinţe critice în volume:
Who’s who în România. – Bucureşti: Pegasus Press, 2002, p.74.
Clujeni ai secolului 20 – dicţionar esenţial. – Cluj-Napoca: Casa Cărţii de Ştiinţă, 2000, p.53.
Buluţă, Gheorghe, Petrescu, Victor. Galeria bibliologilor români. – Târgovişte: Ed. Bibliotheca, 2003, p.80.