Proiectul Pulman

Rezultatele bibliotecilor publice europene concretizate la Conferinţa PULMAN

Între 12-13 martie 2003 a avut loc la Oeiras, Portugalia, Conferinţa Pulman cu tema „Bibliotecile publice, muzeele şi arhivele lucrând împreună într-o e-Europa”. Aproximativ 170 de participanţi din 41 de ţări au fost de acord cu cele 4 priorităţi de bază şi cu un plan de acţiune în 10 puncte prezentat în Manifestul de la Oeiras, Agenda Pulman pentru e-Europa.

Manifestul subliniază rolul vital jucat de bibliotecile publice în satisfacerea necesităţilor resimţite de cetăţeni în era informaţională şi încurajează cooperarea la nivel local cu alte instituţii culturale. Bibliotecile publice sunt privite ca elemente de bază în societatea informaţională întrucât se ocupă de dezvoltarea activităţilor digitale, educaţia permanentă, diversitatea culturală, atragerea cetăţenilor cu nevoi speciale prin punctele publice de acces şi asigurarea accesului în zonele îndepărtate.

Aprecierile delegaţilor la conferinţă au variat de la „o conferinţă extrem de însufleţitoare” la „un adevărat jalon în dezvoltarea bibliotecilor publice”. Erkki Liikanen, Comisarul European pentru Societatea Informaţională, a considerat Conferinţa Pulman ca un eveniment cheie pentru bibliotecile publice din Europa, pregătind scena pentru evenimente ulterioare demne de urmărit.

Printre participanţii la conferinţă s-au numărat miniştri, secretari de stat şi funcţionari guvernamentali din majoritatea ţărilor participante. Ei au fost însoţiţi de personalităţi de marca ai bibliotecilor şi de bibliotecari publici responsabili cu dezvoltarea detaliată a resurselor informaţionale din cele 36 de ţări care s-au implicat în Proiectul PULMAN.

Manifestul de la Oeiras

Agenda PULMAN pentru Europa electronică

Miniştrii, forurile de decizie şi profesioniştii din cele 36 de ţări europene1 au căzut de acord asupra următoarelor priorităţi ale politicii PULMAN la conferinţa din Oeiras, Portugalia, 13-14 martie 2003.

Sunt necesare fonduri suficiente şi susţinere la nivel local şi naţional:

• Pentru a intensifica rolul bibliotecilor publice, în colaborare cu arhivele şi muzeele, ca elemente vitale în îndeplinirea obiectivelor planului de acţiune e-european2, prin accelerarea dezvoltării lor ca centre de acces la resursele digitale.
• Pentru a veni în întâmpinarea nevoilor tuturor cetăţenilor în societatea informaţională prin încurajarea politicilor şi practicilor promovate de reţeaua PULMAN3.

Pentru a atinge aceste scopuri bibliotecile publice împreună cu arhivele şi muzeele trebuie:

• Să ofere servicii inovative de calitate, tehnologii digitale, care să ajute cetăţenii să-şi atingă scopurile personale într-o lume în schimbare şi care să contribuie la coeziunea socială şi la succesul unei economii europene bazate pe cunoaştere.
• Să contribuie la mai bună utilizare a serviciilor bibliotecilor publice din partea cetăţenilor, în special acelora care sunt ameninţaţi de excludere socială sau digitală, dezvoltându-se astfel baza de utilizatori înscrişi (de peste 150 de milioane)4 ai bibliotecilor din cele 36 de ţări ale reţelei PULMAN.

La Conferinţă PULMAN s-a căzut de acord asupra faptului că toţi cetăţenii vor beneficia de sprijinul substanţial al bibliotecilor publice, al arhivelor şi muzeelor la nivel local, naţional şi european în patru direcţii specifice.

Bibliotecile publice, împreuna cu arhivele şi muzeele, contribuie la:

Democraţie şi cetăţenie

• Construirea unei societăţi civile, democratice care să ţină cont de nevoile întregii comunităţi, oferirea accesului liber la cultură şi cunoaştere şi combaterea excluderii sociale oferind oamenilor spaţii atractive. Trebuie luate în considerare nevoile grupurilor speciale cum ar fi persoanele cu dizabilităţi, adolescenţii, persoanele în vârstă, şomerii şi cei care locuiesc în zone rurale.
• Dezvoltarea de servicii pentru e-guvernare, e-sănătate, e-comerţ şi e-învăţare prin oferirea accesului neîngrădit, obiectiv şi prietenos, dar şi instruirea în utilizarea resurselor electronice.

Educaţie permanentă

• Punerea accentului pe nevoile copiilor şi a acelor care se ocupă de ei oferindu-le un ambient amuzant, sigur şi stimulativ pentru activitatea şcolară şi timp liber, incluzând jocuri şi noi tehnologii în colaborare cu şcoli şi alte structuri educaţionale.
• Dezvoltarea rolului de centre pentru învăţare informala neinstituţionalizată, oferind conţinut, educaţie şi suport cetăţenilor în toate etapele vieţii lor, profitând din plin de avantajele e-învăţarii.
• Contribuirea la dezvoltarea unei societăţi informaţionale funcţionale promovând lectura cu toate mijloacele, inclusiv Internetul.

Dezvoltarea socială şi economică

• Ajutor în combaterea analfabetismului digital şi a disfuncţionalităţilor digitale, bibliotecile publice devenind astfel Punctele de Acces Internet cele mai des utilizate de publicul european, oferind acces şi instruire pentru publicul care riscă e-excluderea şi oferind servicii prin intermediul noilor canale, cum ar fi televiziunea digitală, pe măsura ce aceasta devine accesibilă la nivel local.
• Colaborarea cu comunitatea locală a oamenilor de afaceri şi alţi factori locali care oferă servicii informaţionale cu valoare adăugată pentru a susţine dezvoltarea economiei bazate pe cunoaştere în Europa.

Diversitatea culturală

• Încurajarea spiritului comunităţii locale, a istoriei familiilor şi a locurilor într-o lume pe cale de globalizare prin ajutorul oferit în crearea, păstrarea şi promovarea pentru generaţiile viitoare a conţinutului digital şi analog, cum ar fi cel păstrat de bibliotecile publice, muzee şi arhive.
• Susţinerea diversităţii etnice, culturale, lingvistice şi religioase, a identităţilor culturale şi integrării sociale, în special prin implicarea cetăţenilor locali şi a grupurilor comunitare în crearea unei Memorii Comunitare a resurselor digitale accesibile tuturor.

Documente de referinţă:

• Muzee, tezaur intangibil şi globalizare. Shangai Charter, ICOM, 2002
• Declaraţia IFLA de la Glasgow cu privire la bibliotecile publice, serviciile de informare şi libertatea intelectuală (2002)
• Manifestul IFLA de pe Internet (2002)
• Declaraţia NAPLE cu privire la bibliotecile publice europene în curs de dezvoltare (2002)
• Declaraţia EBLIDA cu privire la rolul bibliotecilor în învăţarea permanentă (2001)
• Principiile Lund: Europa electronică, crearea cooperării pentru digitizare,
  societatea informaţională digitală (2001)
• Consiliul Europei / Ghidul EBLIDA asupra legislaţiei de bibliotecă şi a politicii
  în Europa (2000)
• Recomandările Consiliului Europei asupra unei politici europene de acces la arhive (2000)
• Declaraţia de la Copenhaga (1999)
• Comunicatul de la Leuven (1998)
• Raportul asupra rolului bibliotecilor publice în lumea modernă a Comitetului de Cultura, Tineret, Educaţie şi Mass-media a Parlamentului Europei (1998)
• Muzeele şi diversitatea culturală, ICOM (1997)
• Manifestul IFLA / UNESCO cu privire la bibliotecile publice (1994)

Note de subsol:

1 Reţeaua PULMAN include state membre ale Uniunii Europene, state candidate şi ţări învecinate : Albania, Austria, Belarus, Belgia, Bosnia Herţegovina, Bulgaria, Croaţia, Republica Cehă, Danemarca, Estonia, Finlanda, Franţa, Germania, Grecia, Ungaria, Irlanda, Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Macedonia, Moldova, Olanda, Norvegia, Polonia, Portugalia, România, Rusia, Serbia-Muntenegru, Republica Slovaca, Spania, Suedia, Turcia, Ucraina, Marea Britanie.

Planul de acţiune Oeiras

Conferinţa PULMAN cere miniştrilor, factorilor de decizie politica şi profesioniştilor la nivel naţional şi local ca, în cadrul unor limite de timp specificate:

• Să stabilească strategii, care utilizează şi dezvolta deprinderile şi infrastructura întregii reţele fizice de biblioteci publice, muzee şi arhive europene pentru a dezvolta potenţialul lor social, cultural şi economic.
• Să identifice priorităţi de finanţare locale şi naţionale în sprijinul unor activităţi cheie, cum ar fi oferirea de acces la resurse electronice şi Internet, digitalizarea, crearea de servicii pilot, asigurarea unei infrastructuri tehnice adecvate, incluzând conectabilitatea pe banda largă acolo unde este posibil şi adoptarea unor standarde comune.
• Să ia în considerare înfiinţarea unor agenţii inter-disciplinare şi cooperarea inter-ministeriala pentru punerea în practică a unor politici coordonate în sectorul moştenirii culturale (biblioteci publice, muzee şi arhive).
• Să dezvolte parteneriate eficiente între sectorul local al moştenirilor culturale şi alte sectoare economice şi sociale cheie (ex. educaţie, ocuparea forţei de muncă, turism, organizaţii comunitare etc.) pentru a facilita reorganizarea serviciilor locale, dar şi managementul şi eficientizarea financiară.
• Să furnizeze un acces interactiv la conţinut prin mijloacele avute la dispoziţie, resurse digitale multimedia, care se ocupă de istoria, literatura, arta, muzica să interesele comunităţii locale, grupate, dacă este cazul, că resurse educaţionale.
• Să sprijine dezvoltarea centrelor de excelentă pentru a stimula preluarea experienţelor şi practicii pozitive, acolo unde este necesar, ca punct de plecare pentru o implementare pe scară mai largă a serviciilor inovatoare.
• Să implementeze politici de recrutare şi instruire de personal, incluzând salarii şi condiţii adecvate, pentru a asigura capacitatea şi deprinderile necesare satisfacerii nevoilor exprimate de utilizatori, e.g. sprijinirea instruirii şi utilizarea tehnologiilor Societăţii Informaţionale.
• Să monitorizeze nevoile utilizatorilor mereu în schimbare ca parte a planificării investiţiilor şi a dezvoltării unor politici bazate pe realitate.
• Să măsoare şi să evalueze servicii pe baza regulată, în special acele servicii care implică noi tehnologii şi să stabilească criterii de benchmarking pentru a evalua impactul şi rezultatele investiţiilor.
• Să propună activităţi de cercetare şi modernizare la nivel naţional şi european bazate, unde este cazul, pe parteneriate cu organizaţii de sprijin şi companii din sectorul privat, inclusiv cele specializate în accesul la informaţie, elaborarea şi digitizarea conţinutului.

Oeiras, March 2003