Radu Mârza, Radu Lupescu, Între două lumi: Clujul în cărți poștale 1900 – 1920: album, Cluj-Napoca, Casa Cărții de Știință, 2020, 109 p.; Între două lumi: Clujul în cărți poștale 1918 – 1945: album, Cluj-Napoca, Asociația Casa Cărții de Știință, Casa Cărții de Știință, 2022, 108 p.
recenzat de Ioan Tomoiagă
Cunoscut ca un pasionat cercetător al micilor aspecte ale vieții cotidiene românești și europene, în general al celor care au fost direct influențate de progresele tehnico-științifice, începând cu secolul al XIX-lea, Radu Mârza abordează istoria Clujului din perspectiva surselor mai puțin convenționale ale cărților poștale. Nu o face singur, ci în colaborare cu un alt istoric clujean, Radu Lupescu, bun specialist al istoriei medievale și mai ales al istoriei fortificațiilor orașelor din Transilvania. Realizarea lor editorială s-a concretizat în două albume: Între două lumi: Clujul în cărți poștale 1900 – 1920, publicat în 2020, și Între două lumi: Clujul în cărți poștale 1918 – 1945, publicat în 2022, ambele la editura clujeană Casa Cărții de Știință. Chiar dacă autorii nu o spun explicit, cele două albume sunt concepute ca două volume ale aceleiași cărți, nu doar prin titlul comun, ci și ca metodologie de realizare. În plus, sub aspect cronologic, unul îl continuă pe celălalt, într-o interesantă incursiune prin Clujul primei jumătăți a secolului al XX-lea, perioadă care corespunde, potrivit opiniei autorilor, unei „epoci de aur a cărților poștale”, din vremea când oamenii se bucurau de pace deplină în Europa așa-numitei Belle Époque. Ca peste tot pe „vechiul continent”, și la Cluj, această frumoasă epocă a ținut până la izbucnirea războiului, în 1914. Apoi au urmat înrolările militare; unii au plecat, alții s-au întors, iar unii nu s-au mai întors deloc. La sfârșitul războiului, a venit anul 1918 și schimbarea fundamentală în existența administrativă a Clujului, prin înlocuirea vechii conduceri, maghiară, cu una nouă, românească, pentru toată perioada interbelică. Și din nou, pentru câțiva ani, și tot pe timp de război (1940-1945), a urmat o altă schimbare de legi și de guvernare, într-un Cluj bulversat și obosit. De altfel, se impune observația că, dacă în primul album cărțile poștale au imprimat Kolozsvár ca titlu general, cu foarte puține excepții, în cel de-al doilea, Cluj este tiltul predominant. Și prin aceasta, autorii albumelor au vrut să exprime evoluția orașului de la o lume la alta, de la o epocă la alta, indiferent de cine și când l-a condus.