Aspecte din activitatea societății Frăția Regina Maria, Cluj
GHIZELA COSMA
În Clujul interbelic, spiritul de binefacere era într-o mare efervescență, numeroase societăți asumându-și vocația de a-i ajuta pe cei defavorizați. Între acestea, s-a remarcat numărul mare al societăților de femei care și-au asumat scopuri caritabile. O astfel de societate, frecventată majoritar de femei, a fost și Frăția Regina Maria. Reconstituirea parcursului său interbelic constituie obiectivul central al demersului nostru de cercetare.
Adunarea de constituire a societății Frăția Regina Maria a avut loc la 28 iunie 1925, în casa din Cluj a familiei Eliad. Frăția s-a înființat ca societate de binefacere sub patronajul Majestății Sale Regina Maria, inițiatoarea acesteia fiind Aglaia Eliad, cunoscută și ca Mӓdy Eliad. În august 1926, vorbind în cadrul primei Adunări generale de la Sovata a Societății Frăția Regina Maria, Regina sublinia scopul acesteia de ajutorare a copiilor micilor funcționari români din orașele ardelene, lipsiți de mijloace materiale.
După Unirea de la 1918, odată cu instaurarea administrației românești, au intervenit și schimbări de natură etnică la nivelul aparatului funcționăresc de stat, crescând numărul funcționarilor români. Pe de altă parte, această categorie socio-profesională nu a fost una unitară din perspectiva bunăstării. Așa cum reiese dintr-un studiu sociologic realizat aproape două decenii mai târziu, mulți mici funcționari se situau undeva la nivelul bunăstării muncitorilor calificați și, uneori, chiar și sub acest nivel. Situația nu era diferită, cu siguranță, nici în primul deceniu interbelic. În acest context, Societatea Frăția Regina Maria s-a concentrat asupra copiilor micilor funcționari români, angajându-se să îi sprijine, să îi supravegheze și, prin educație, urmărea să îi susțină în desăvârșirea formării lor.