Preferințe, opțiuni de lectură și societate (Transilvania anilor 1850-1900)
Anca-Maria Pop
Pornind de la tabloul general al lecturii, studiul de față încearcă să ofere imaginea unei lumi pe fundamentul căreia s-a construit societatea românească contemporană, lume în care scopul de a fi uniți prin limbă, cultură și neam a fost o prioritate în împlinirea existenței sale.
Din studiul tipologiei și circulației cărților desprindem câteva noțiuni, idei despre lectură – în directă relație cu specificul societății rurale transilvănene a celei de-a doua jumătăți de secol XIX. Dorința de publicare în limba română a venit dinspre public. Apoi, luând în considerare faptul că aceasta s-a manifestat din perioada unificării naționale, a așa numitei modernități, se poate afirma, fără îndoială, faptul că, publicațiile în limba maternă au fost mijloace puternice în efortul de împărtășire a valorilor naționale în toate zonele locuite de români. În afară de a fi o cronică a timpului, ideea de carte este exprimată în acest material sub forma percepției și înțelegerii acesteia de către publicul rural, la care ne raportăm.