Activismul feminin românesc în Clujul interbelic
Ghizela Cosma
Folosind termenul de activism feminin în accepțiunea sa de angajament colectiv pentru o cauză (culturală, religioasă, caritabilă etc.), deci ca expresie comportamentală colectivă, studiul nostru își propune reconstituirea formelor sale de exprimare în cadrul societăților de femei din Clujul interbelic, în particular, ale româncelor.
Nu ne-am propus să adunăm în aceste pagini monografii exhaustive, de altfel imposibil de redus la dimensiunile unui studiu, aceasta în condițiile în care, unele societăți clujene beneficiază deja de astfel de reconstituiri1 , în timp ce istoria altora constituie încă teritorii deschise pentru cercetări ulterioare mai ample. Un element de noutate al demersului nostru ar fi încercarea de a oferi o imagine cuprinzătoare asupra societăților clujene ale româncelor și încadrarea lor într-o tipologie sugerată. Succesiunea de notițe monografice au ca scop evidențierea principalelor obiective/realizări ale fiecărei societăți aduse în atenție și a mijloacelor de atingere ale acestora, cu trasarea particularităților individuale. În micile istorii prezentate am introdus micro-biografii ale liderelor acestor societăți, destul de puțin cunoscute și cultivate în istoriografie. Cu puține excepții2 , animatoarele mișcării femeilor clujene nu au atras până acum atenția și interesul cercetătorilor. Abordării descriptive ne propunem să-i asociem una analitică, aplicată atât evocărilor micro-monografice și micro-biografice, cât și celei de-a treia componente, cea discursivă. Prin acestea urmărim obiectivul final al demersului nostru, decelarea elementelor specifice, evidențierea particularităților locale ale activismului feminin românesc interbelic. Nu în ultimul rând, în limitele stadiului actual al cercetării problematicii, ne propunem integrarea rezultatelor analizei noastre într-o perspectivă regională și națională asupra activismului feminin al epocii.